M-am hotarat sa va scriu un articol pe care putini dintre voi vor dori sa il citeasca. O sa va scriu cateva lucruri despre un subiect neplacut si pe care il evitam: violenta domestica.

Intalnesc in practica mea privata destul de des persoane cu istorii de viata teribile, care au fost (sau sunt inca) victime ale violentei partenerului de viata sau al parintelui lor. Sunt persoane tacute, care isi doresc sa treaca neobservate, care nu se plang si care nu cer ajutorul. Iar pentru ca violenta domestica inca este considerata in tara noastra o problema “de familie” si nu una a comunitatii, victimelor- de cele mai multe ori fetite, fete, femei sau mame- le sunt ignorate vanataile si sunt chiar aratate cu degetul de oamenii din jur. Pentru ce? Pentru ca “nu pleaca de acasa”, pentru ca “il provoaca”, pentru ca “ii place”, pentru ca sunt “curve” sau “proaste”, pentru ca “cum iti asterni, asa dormi”, pentru ca “i-a raspuns”, pentru ca “nu a tacut”, pentru ca “vorbeste mult si prost”, pentru ca “nu sta la locul ei”, pentru ca “s-a uitat urat”, pentru ca a luat o nota mica, pentru ca e “needucata”, pentru ca “inca respira” si putem continua la infinit in gasirea de scuze pentru un comportament care NU poate fi scuzat.

Majoritatea victimelor sunt femei, urmate de copii si barbati- iar acesta este motivul pentru care in acest articol ma voi referi la victimele de gen feminin. Fiecare traieste impactul traumei in mod diferit in functie de gen, contextul sau de viata, istoricul personal si de relatia cu agresorul, astfel incat nu putem spune ca unele victime sunt “mai victime” decat altele, decat daca am tine neaparat sa facem o catalogare a trairilor unor oameni. Personal, am intalnit multe cazuri in care victima era barbat, agresat fizic si psihologic de catre o femeie. Nu doare mai putin, ci doare diferit.

Ca sa putem ajuta o victima a violentei avem nevoie in primul rand sa ii intelegem trairile, iar ca sa facem asta avem nevoie sa ne inarmam cu curaj insa si cu multa sensibilitate, empatie si cuvinte de catifea pentru a ii putea explora povestea. Insa in primul rand suntem nevoiti sa ii castigam increderea- iar acesta este poate cel mai dificil lucru de facut, pentru ca la un moment dat in viata lor au avut incredere intr-un om care le-a tradat si agresat fara mila.

Daca ar fi sa le ascultam povestea, am putea afla ca dupa primele batai sau violente verbale au cerut ajutor familiei si cunoscutilor care au reactionat (in cel mai bun caz) discutand cu agresorul si cerandu-i sa opreasca acest comportament. Ce se intampla de aici inainte? Victimei i se aplica “o lectie” pe care sa o tina minte, astfel incat pe viitor sa nu mai fie “probleme” similare (adica sa nu mai ceara ajutor). De cele mai multe ori, agresorul se tine de cuvant si isi intensifica violenta de la bataie la bataie.

In timp, fata sau femeia supusa abuzurilor se va transforma intr-o fiinta confuza, deprimata, cu o stima de sine extrem de scazuta, care se izoleaza, plina de frica, complianta, care abia mai ridica privirea si care nu mai cere ajutor, pentru ca nici nu mai asteapta sa il primeasca. Ba chiar se sperie cand cineva se ofera sa o ajute pentru ca isi aminteste “lectia” pe care o poate primi oricand de la agresorul cu care locuieste.

Ce putem face? Daca avem o cunostinta care ne cere ajutorul sau despre care banuim ca ar putea fi agresata, nu ii inchidem usa. Poate are nevoie sa o insotim la medic, poate ii recomandam un avocat sau poate o ii facem legatura cu o asociatie specializata in gestionarea cazurilor de violenta domestica. Iar daca nu putem face aceste lucruri, intotdeauna o vorba buna, o incurajare sau un sfat o va ajuta enorm.

Comments are closed.

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

Lasa-ti aici adresa de email si vei primi cele mai recente stiri si materiale semnate de echipa noastra!

Te-ai abonat cu succes. Multumim!

Contact
Suna acum!