Erorile cognitive- studiate in principal de stiintele cognitiviste si de psihologia sociala- au fost introduse publicului de Amos Tversky si Daniel Kahneman in 1972 si reprezinta tendinta tipic umana de a trage concluzii incorecte bazate pe rationamente, utilizand de cele mai multe ori “scurtaturi cognitive”, sabloane, generalizari sau stereotipii acceptate de societate. Aceste erori pot fi specifice unui individ sau unui grup, afectand atat luarea de decizii cat si judecata, memoria sau imaginea de sine.

Voi transcrie mai jos principalele erori cognitive, cu o scurta descriere clarificatoare:

Erori cu privire la decizii si de comportament

 Efectul bandvagon – tendinta de a face (sau de a crede) lucruri deoarece multi alti oameni fac (sau cred) la fel. Este in legatura cu gandirea de grup, sau comportement de “turma”.

Eroarea confirmarii – tendinta de a cauta si a interpreta informatia intr-un mod care sa confirme perceptiile proprii.

Efectul contrastului – marirea sau scaderea unei greutati sau unei alte masuri cand este comparata cu un obiect recent observat aflat in contrast.

Efectul denominatiei – tendinta de a cheltui mai multi bani atunci cand se folosesc monezi sau bancnote mai mici decat bancnote mari.

Eroarea distinctiei – tendinta de a vedea doua optiuni mult mai diferite atunci cand sunt evaluate simultan decat daca se evalueaza separat.

Eroarea experimentatorului – tendinta experimentatorului de a crede si publica informatii dintr-un experiment care sunt in acord cu asteptarile lor si de a respinge altele care sunt in conflict cu asteptarile, desi ele pot fi adevarate.

Efectul atentiei – tendinta de a da prea multa importanta unui aspect al evenimentului; cauzeaza erori in predictia corecta a utilitatii sale.

Iluzia controlului – tendinta de a crede ca un lucru poate fi controlat, sau cel putin influentat, atunci cand e clar ca nu se poate.

Eroarea negativitatii – tendinta de a da mai multa atentie si de a da mai multa greutate experientelor negative decat celor pozitive.

Neglijarea probabilitatii – tendinta de a respinge total probabilitatea atunci cand se ia o decizie aflata sub incertitudine.

Eroarea rezultatului – tendinta de a judeca o decizie din eventualele rezultate, si nu dupa calitatea deciziilor de la timpul cand aceasta a fost luata.

Perceptia selectiva – tendinta de a percepe selectiv anumite idei ce convin mai mult.

Erori de probabilitate si credinta

Efectul ambiguitatii – tendinta de a evita optiunile pentru care lipsa informatiilor face probabilitatea sa fie necunoscuta.

Efectul ancorarii – tendinta de a se baza prea mult pe o trasatura sau informatie in luarea unei decizii.

Atentia subiectiva – neglijarea datelor importante la realizarea unei corelatii sau asociatii.

Eroarea autoritatii – tendinta de a pune valoare pe opinia unei persoane cu autoritate, chiar daca acea persoana nu prezinta cunostinte in domeniul respectiv.

Iluzia gruparii – tendinte de a vedea modele acolo unde ele nu exista.

Eroarea credintei – tendinta de a se baza pe credintele proprii si nu pe logica.

Corelatia iluzorie – convingerea incorecta ca exista o legatura intre o cauza si un anumit efect.

Efectul asteptat de observator – manipularea inconstienta a unui experiment sau a datelor pentru a obtine rezultatul asteptat.

Stereotipia – asteptarea ca un membru al unui grup sa aiba anumite caracteristici, fara a avea informatii despre respectivul individ.

Validarea subiectiva – tendinta de a cauta sau a interpreta o informatie intr-un fel in care confirma preconceptiile sau ipotezele proprii, chiar daca nu sunt adevarate; este in legatura stransa cu conceptul disonantei cognitive. Indivizii cauta noi dovezi, le interpreteaza intr-un mod gresit sau preiau informatie din memorie intr-un mod selectiv.

Oamenii au tendinta sa testeze ipotezele doar intr-un sens, concentrandu-se pe o singura posibilitate si neglijand alternativele. Aceata strategie nu este necesar o eroare cognitiva, dar combinata cu ale efecte poate intari credintele existente.

Acesta eroare apare in special pentru credintele deja existente si implica irationalul, corelatia iluzorie in care oamenii percep intr-un mod fals asocierea intre doua evenimente, etc.

Influente sociale

Efectul Forer – tendinta de a descrie detaliat particularitati ale personalitatii ca si cum ar fi specifice unei anumite persoane, cand defapt prin generalitatea lor se potrivesc la mai multe. Efectul Forer este intalnit adesea in astrologie.

Eroarea fundamentala de atribuire – tendinta de a explica comportamentul oamenilor pe baza personalitatii si nu a situatiei in care se gasesc. Reprezinta tendinta oamenilor de a pune prea mult accent pe explicatiile bazate pe dispozitie si de persionalitate referitor la comportamentul altor persoane. Adica, oamenii au tendinta nejustificata de a presupune ca actiunile unei persoane depind de tipul de persoana de care aceasta apartine mai degraba decat de fortele sociale si de mediu care o influenteaza.

Malcom Gladwell a furnizat o definitie mai subtila: o extrapolare a unei caracteristici masurate din care se obtine o caracteristica fara nici o legatura. Gladwell a citat ca exemplu un studiu tipic care a aratat ca prin gradul de corectitudine a temelor unui student sau punctualitatea acestuia nu se spune nimic despre frecventa la cursuri sau starea camerei sale sau aspectul fizic.

Iluzia introspectiei asimetrice – oamenii considera ca isi cunosc mai bine semenii decat ii cunosc acestia pe ei.

Fenomenul lumii corecte – tendinta oamenilor de a considera ca lumea este corecta iar oamenii preimesc ceea ce merita.

Eroarea profetiei care se autoindeplineste – tendinta de a manifesta comportamente ce dau rezultate care ne vor confirma convingerile.

Framing – Un “cadru” in teoria sociala consista intr-o schema de interpretare, o colectie de anecdote si stereotipuri, pe care indivizii se bazeaza pentru a intelege si a raspunde evenimentelor. In termeni simpli, oamenii au construit de-a lungul vietii o serie de filtrii mentali emotionali. Acestia folosesc acesti filtrii pentru a da un sens lumii in care traiesc. Alegerile lor sunt influentate de acestea.

 

Erorile de memorie

Criptomnesia – apare atunci cand un fapt intamplat se intoarce fara a fi recunoscut ca deja intamplat, iar individul crede ca este ceva nou si original.

Memoria falsa – confuzia imaginatiei cu memoriei, sau confuzia memoriei adevarate cu memoria falsa. Se refera la amintirea unei intamplari care nu a avut loc.

Eroarea “intelegerii intarziate” – filtrarea memoriei din trecut prin cunostintele actuale, ajungand la credinta ca evenimentele sunt mult mai predictibile decat au fost.

Eroarea intelegerii intarziate mai este numit si efectul “am stiut dintotdeauna”. Aceasta eroare a fost demonstrata experimental intr-o varietate de domenii, incluzand politica, jocuri si medicina.

Retrospectia Rosy – tendinta de a nota evenimentele trecute ca fiind mult mai pozitive decat au fost in momentul in care s-au intamplat.

Pentru mai multe informatii cu privire la erorile cognitive, puteti accesa si http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_cognitive_biases


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

Lasa-ti aici adresa de email si vei primi cele mai recente stiri si materiale semnate de echipa noastra!

Te-ai abonat cu succes. Multumim!

Contact
Suna acum!