11227596_1693881100840431_3426354710557454008_nAm primit foarte multe intrebari in legatura cu principiile pe care construim activitatile psihoterapeutice de grup cat si individuale pentru copiii care au pierdut un parinte prin deces sau divort. Printre primele obiective pe care eu si Livia le avem in conceperea si structurarea activitatilor, avem intotdeauna cresterea rezilientei la trauma pierderii.

Conceptul de rezilienta vine din domeniul tehnic unde este folosit pentru a descrie capacitatea unui material de face fata schimbarilor/actiunilor mecanice asupra lui si de a reveni la starea initiala dupa socul suferit. In practica psihologica el se refera la capacitatea unei persoane de se isi putea regasi echilibrul pierdut de dinaintea situatiei stresante sau traumatizante. Cuvantul “trauma” poate vi se pare unul dur, insa el descrie adevarata situatie psihica in care se regasesc de cele mai multe ori copii cu un parinte decedat, insa si cei cu parintii divortati.

Folosind abordarea lui Chok C. Hiew, in cadrul interventiei psihoterapeutice in grupul cu copii, stimulam cresterea surselor de rezilienta pe 3 piloni:

1. EU POT:

  • sa ma implic activ in ajutarea celorlati,
  • sa gasesc solutii eficiente la probleme,
  • sa am succes la scoala,
  • sa ma astept sa fiu de ajutor celor din jur,edit
  • sa fiu activ si alert din punct de vedere al corpului meu,
  • sa perseverez in actiuni pana reusesc,
  • sa stiu cum sa fac planuri de viitor

2. EU AM:

  • parinti care imi acorda multa atentie,
  • persoane in jur la care pot sa apelez cand sunt in incurcatura,
  • relatii calde si positive cu adultii din viata mea,
  • adulti in jur care par fericiti sa ma vada,
  • parinti care imi spun ca tin la mine si ma plac

3. EU SUNT:

  • increzator in mine,
  • intelegator cu mine,
  • supus la situatii dificile dar am invatat cum sa ma descurc,
  • increzator si simt ca lucrurile vor avea un final fericit chiar si in situatii stresante,
  • calm in situatii dificile,
  • simtul umorului,
  • cred intr-o existenta superioara

DSCN0123
Avem asadar grija ca toate activitatile noastre sa edifice sau sa reconstruiasca printre altele acesti piloni ai rezilientei, ce vor permite copilului sa isi contruiasca o viata de adult bine adaptata. Folosim in acest scop activitati de art-terapie sustinuta de discutii de constientizare si clarificare.
Saptamana trecuta am avut placerea de a fi alaturi de 9 familii extraordinare, in cadrul primei tabere organizata de asociatia “Exista viata dupa doliu” pentru copii si parinti, al carei program terapeutic a fost conceput si implementat de echipa Psihomedeor.

In cadrul taberei, familiile monoparentale participante au luat parte la grupuri de sprijin, de informare cu privire la perioada doliului la copii si activitati terapeutice canalizate in sensul reechilibrarii emotionale dupa pierderea unei persoane dragi. Asa cum puteti observa si in fotografiile atasate, in cadrul tuturor activitatilor facilitate pentru copii, urmarim stimularea creativitatii si spontaneitatii pentru deblocarea resurselor adaptative la trauma si a intarirea mecanismelor de coping. In acest fel, copii reusesc sa dea un sens la ceea ce s-a intamplat prin raportarea la ei insisi, la cei din jur  si la resursele pe care le descopera in mod creativ.
Daca ai considerat util sau interesant acest articol, te invit sa te inscrii la newsletter si sa ne urmaresti pagina de Blog unde vei putea citi informatii profesionale despre perioada doliului la copii precum si impactul separarii/disparitiei unui parinte din viata celui mic.
Nu ezita sa ne scrii intrebarile sau comentariile tale in sectiunea de mai jos!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

Aboneaza-te la newsletter-ul nostru!

Lasa-ti aici adresa de email si vei primi cele mai recente stiri si materiale semnate de echipa noastra!

Te-ai abonat cu succes. Multumim!

Contact
Suna acum!